Uite că a trecut timpul și, de la ultima mea pauză, tot despre alegeri vorbesc. Pentru că e mult de vorbit. Ce s-a discutat în toată presa și pe toate rețelele de socializare nu fac nici 10% din câte s-ar putea spune și analiza. Cert este că… ne-a trecut glonțul pe la ureche. Numai că glonțul acesta e ca un bumerang. Nu ne-a atins acum, dar se va întoarce după 5 ani. Și, dacă nu învățăm să ne ferim, ne va lovi din plin.
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi, bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război
Și la canal „muncitorii” mergeau cântând. Chiar dacă știau că probabilitatea de a se întoarce pe picioarele lor de la muncă era destul de mică. Noi avem 5 ani să facem ceva. Dacă nu facem nimic, viitorul nu sună deloc bine. Nu e destul să-i catalogăm „proruși”, suveraniști, sau alte etichete pe care nu le mai scriu și să mergem mai departe. Nu e destul să râdem de ei, facem un meme, dăm mai departe și „ne-am făcut datoria”.
Pe asta mizează propaganda lor. Pe dezinformarea în masă și pe lipsa noastră de reacție. Și funcționează. Dacă la nivel național nu se vor înființa structuri sau ONG-uri serioase care să combată extremismul, dacă în școli nu se vor introduce discipline sau unități de învățare care să promoveze gândirea critică, dacă nu vor exista activități de conștientizare, de educare și pentru copii, dar și pentru adulți, situația nu va fi deloc una roz.
