Rusia – Ucraina: Un meci trist care, din păcate, nu se va termina prea curând… atâta vreme cât vor exista galerii și de o parte și de alta, galerii care fac tot ce pot să-și încurajeze „jucătorii”. Căci, din păcate, asta a ajuns. Un meci pe viață și, mai ales, pe moarte, din care au de suferit nevinovații și de câștigat, ei bine, cine câștigă întotdeauna. Nu ați observat oare cum ne-am desensibilizat, ne-am autoimunizat vizavi de acest genocid care are loc chiar lângă noi? Cât de speriați eram anul trecut pe vremea aceasta? Ce mai știm acum despre războiul ruso-ucrainean? Mai nimic. În afară de „se luptă, se moare”. Masacrul de la Bucha, ca și cele ce i-au urmat, le-am îndesat bine în subconștient. Nu ne trebuie!

Cutremur Turcia-Siria. De data un meci umanitate vs. natură. Natura câștigă detașat și ne arată cât de mici și neînsemnați suntem. Cuvintele sunt inutile. Imaginile sunt greu de reprodus în cuvinte. Cazurile izolate care apar în mass media nu fac decât să accentueze sentimentul de neputință, să așeze pe piedestal nimicnicia noastră ca indivizi.

A murit Mihai Șora și mulți au văzut în asta moartea unui comunist. Sau, mai rău, a unui oarecare. „Cine este acest Mihai Șora?” se comenta pe la colțuri de internet. Vorba aia… ignorantul, până nu e și fudul, parcă nu e ignorant destul. Sau nu era așa proverbul? Sper că timpul ne va arăta cine are dreptate.

Primăvară…

Cum spunea și Bacovia… <<O nouă primăvară pe vechile dureri>>

Cu toate acestea….

Distribuie: