În ciuda titlului extrem de sugestiv, acesta nu este un articol politic. Chiar deloc. Zilele trecute chiar văzui o găină fără cap. La propriu. Păzită de o stăpână fără cap. La figurat.
Nici eu nu știu prea bine ce am vrut să zic, așa că detaliez.
În drum spre muncă (sau școală, sau ce-o fi) văd un individ care se pregătea să decapiteze, brutal și fără pic de milă una bucată găină cotcodăcitoare. Și a decapitat-o … la vreo 100 de metri în fața mea. A aruncat și capul și găina pe trotuar (acțiunea de petrecea la stradă) și a intrat în curte. A ieșit apoi o cucoană să o păzească.
Găina se zbătea bucuroasă pe jos, căutându-și capul. De ciudă că nu-l găsea, arunca cu sânge în stânga și-n dreapta.
În zbaterea ei, se lovi de gardul alb al casei. Cucoana zbieră atunci la găină:
– Vezi dă-te mai încolo, că murdărești gardul.
Mă îndoiesc că găina a auzit ceva, că tot spre gard arunca cu sânge. Și chiar dacă ar fi auzit… i-ar fi fost greu să asculte, având în vedere că avea capul la câțiva metri de restul corpului. Văzând că nu ascultă, cucoana țipă iarăși la ea:
– Da dă-te fă la o parte, n-auzi?
Și am trecut mai departe, gândindu-mă: “Oare de ce vorbea cucoana aia cu o găină fără cap?”
gaina fara cap fugea de rusine ca a ramas cu gatul belit in fata trecatorilor dar femeia dk vb cu gaina ori facea misto ori vb singura