Întrebarea e veche, s-a mai discutat, dar sunt câteva cazuri în care este indicat, chiar necesar să urli cât te țin puterile la ăla care te-a accidentat. Cu atât mai necesar cu cât tu ești nevinovat. Să presupunem că tu ești nevinovat. Îți taie unul calea, și intri în el fără să mai ai timp să frânezi. Niște oameni civilizați s-ar da jos din mașină, și ar rezolva problema la societățile de asigurare. Am zis niște oameni civilizați?
Se dă accidentul din imaginile de mai jos:
 |  |
Doamna cu mașina pitică s-a gândit să facă o manevră – nu-mi dau seama ce fel de manevră – iar tipul din spate a intrat fix în ea. El a rămas fără bară, ea a fost proiectată cu o roată în scuar.
Evident, cucoana nu s-a asigurat. Ce face cucoana?
Iese din piticanie strigând “de unde veneați???” “nu v-am văzut!!!” “de unde ați apărut???”.
Omul a strigat parcă doar “ce-ai făcut?” și s-a calmat.
Femeia, după ce și-a făcut numărul de strigături, s-a întors la mașina și și-a luat fetița în brațe. După!!!
Nu mai știu cine la cine a urlat după aceea, că aveam treburi mai importante de făcut decât să mă uit la accident … trebuia să îmi beau cafeaua de după-masă!!!
Dar m-am tot gândit de unde obiceiul ăsta de a urla unii la alții în caz de accident.
Cred că în mintea unora, dacă taci îți recunoști vinovăția. Deci, dacă ești nevinovat, și te accidentează cineva, și acel cineva urlă la tine, nu trebuie să te lași mai prejos. Omul din imagini a greșit. A strigat odată și s-a calmat. Trebuie să țipi și să gesticulezi mai tare decât vinovatul. Nu știu sigur, dar am impresia că și ăsta e un criteriu după care poliția stabilește vinovatul.
Un alt caz în care ești îndreptățit să urli e acela în care tu afli că cel care te-a accidentat nu are asigurare. Și atunci urletul tău e cu atât mai mare cu cât mașina ta e mai scumpă. De fapt, aici este de înțeles. Se știe că dacă ești lovit de unul care nu are asigurare ai toate șansele să repari mașina din banii tăi, sperând că într-o bună zi ai să-i recuperezi.
