Nu e vorba nici de melodie nici de roman. Este vorba de mine devenind peizan (aş fi scris corect dacă ştiam franceză). Următoarele două zile le voi petrece (mai de voie, mai de nevoie) undeva într-un vârf de deal (dacă ştiam geografie i-aş fi zis munte), la o azvârlitură dă băţ (ca să vorbesc pe limba muntenilor de la munte) de lupi şi mistreţi (urşii încă nu ne-au onorat cu prezenta).
Dar buba mare (aproape buboi) nu e nici ursu, nici lupu, nici vreo altă lighioană din asta domestică. Buboiul e Gogu. Gugle, Goagăl, sau mai scurt… google.
Nu ştiu cum pot sta două zile fără google. Şi nici semnal la telefon nu am să-l folosesc pe el…Am într-un vârf de deal o liniuţă, dar mi-e lene să merg până acolo (a se citi: mi-e frică de mistreţi).
Dar poate dacă mă iau cu coasa (ăsta fiind motivul transformării mele în peizan) am să uit de Gogu. Ps:mi-am cam bătut joc de gramatică, dar e 3 dimineaţa…
