Cred că societatea noastră are o problema cu hârtiile. Deja s-a depăşit stadiul de birocraţie, care e oarecum normală (în anumite limite), şi s-a ajuns la o obsesie bolnavă a hârtiilor, la iluzia eficienţei unei ordini stricte.
Tone de hârtie aruncate aiurea. Dacă ar fi ecologist mi-ar păsa. Dar nu mă interesează cantitatea, ci calitatea.
Azi am fost să înmatriculez o maşină. De la RAR m-au trimis la rutieră. De aici la înmatriculări. Aici am aflat ce acte îmi trebuie, apoi iar la RAR.
Nu era mai simplu să scrie actele necesare şi la RAR? Păi nu!
Şi la înmatriculare chiar e nevoie de atâtea hârtii? Nu se putea plăti o singură taxă, şi de acolo banii să se ducă unde trebuie? În loc să ajute omul, ăştia mai rău îl ameţesc. Eu, fiind pentru prima dată când trec prin astea, sunt complet zăpăcit. Şi aşa de bătut în cap încât să nu-mi dau seama de ceva nu sunt…