Marius blog

Când viața îți dă lămâi... fă-le o poză!

Războiul kilogramelor

Zilele trecute, în prag de centenar, am sărbătorit și eu un centenar. Am sărbătorit atingerea venerabilei greutăți de 100 de kilograme. Și, la fel cum ostașii noștri au început lupta de eliberare de sub jugul asupritorilor, așa am început și eu lupta de eliberare de sub jugul caloriilor.

Nu este prima luptă. Au mai fost bătălii. Unele câștigate, altele pierdute. În primele bătălii soldații pierdeau deoarece nu aveau destulă experiență. La fel și eu, am intrat cu capul înainte în bătălia hipocalorică și am pierdut… doar câteva kilograme. După care am pierdut motivația.

Apoi, documentat, pregătit fizic și psihic am intrat în marea bătălie ketogenică. Aproape a fost un succes, reușisem să răpun 10 kilograme de inamici deghizați în grăsimi. Dar și acolo am pierdut motivația.

Apoi am ajuns la concluzia că, așa cum o armată are nevoie de un lider care să-i poarte pe culmile victoriei, așa aveam și eu nevoie de unul. Și l-am ales pe Dukan, că era cel mai cunoscut. Deja mă imaginam cu un pahar de suc de mere într-o mână, strigând la calorii care fugeau disperate care încotro:

– Pe aici nu se trece… calorii rele!

În această luptă am dezertat după un desert copios. Am fost, cum s-ar spune prins în capcană de inamic.

Acum o iau metodic. Analizând luptele pierdute am observat două patternuri care au determinat eșecul: motivația și modul cum încep dimineața. Motivația se pierdea în timp pentru că nu mai știam ce să mănânc, ce combinații să mai fac. Pe principiul “dieta bună se cunoaște de dimineață” am observat la mine că dacă mâncam ceva mai consistent dimineața aveam toate șansele să continui așa.

Prin urmare, mi-am propus ca dimineața, după cele 20 de minute de alergare sau jogging să mă ospătez copios cu un suc de mere oferit cu bunăvoință de Storcătorul prin presare la rece, HuromSau un suc de pere realizat prin același procedeu. De ce presare la rece vă întrebați și nu un storcător clasic, ăla care învârte citricele de le ia amețeala?

Pentru că prin procedeul presării la rece a fructelor și legumelor se păstrează toate vitamine și mineralele și ce mai au ele acolo. Și pentru că la vechile storcătoare nu puteai băga morcovi, spanac, salată, mere, pere, banane, etc.

De unde știam că e bun?

Astă vară, când căutam să cumpărăm o casă, am ajuns la una în care proprietarul ne-a oferit un suc la un astfel de aparat. Văzând ce face, l-am întrebat:

– Merge și din mere?

– E un storcător cu presare la rece, mi-a zis el, superior.

Și recunosc, nu mai văzusem așa ceva.

De atunci am tot căutat și am tot căutat modelul acela și l-am găsit pe fratele mai mare și mai performant:  Hurom HA-I One Stop. Așa știu că sucul de dimineață este 100% natural. Și atunci când mă plictisesc de un fruct, pot oricând să încerc ce combinație vreau. Cu ideile astea în cap, reîncep lupta! De data asta sper să câștig războiul.

Articol scris pentru Super Blog 2018

 

 

Dacă ți-a plăcut spune și la alții

1 Comment

Add a Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Question   Razz  Sad   Evil  Exclaim  Smile  Redface  Biggrin  Surprised  Eek   Confused   Cool  LOL   Mad   Twisted  Rolleyes   Wink  Idea  Arrow  Neutral  Cry   Mr. Green

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Marius Voinea © 2017 Frontier Theme