inspectoratul școlar buzău: incompetență sau normalitate?

Atenție!!! Post lung. A se citi numai dacă sunteți odihniți 🙂
Vă mai aduceți aminte desenele alea cu Tom și Jerry, când venea mirosul de brânză, îl gâdila pe Jerry pe la nas și Jerry se ducea automat la sursă? Cam așa se ajunge și la inspectoratul școlar județean Buzău, numai că nu miroase a brânză. Miroase a incompetență, sau a nepăsare. Dar cred că mirosul de incompetență este mai pregnant. Dacă ajungi în Buzău și vrei să ajungi la inspectorat nu îți trebuie GPS. Îți trebuie un nas bun. A .. și să știi cum miroase incompetența sau nepăsarea.
Dovada că ce am spus mai sus este un pamflet:

“Cine se scoală de dimineață … rău face”

Astăzi era ziua cea mare când Măria Sa Inspectoratul Școlar Județean Buzău elibera deciziile de numire în funcție ale noilor profesori. Cum n-am avut de lucru și m-am legat la cap fără să mă doară, mă prezint și eu la datorie.
Programul inspectoratului școlar din Buzău începea la orele 8 și se termina … mai târziu:

La orele 8 și ceva mă apropii de inspectorat. Văd o coadă. Îmi zic: “Ce coadă lungă”. Dar nu era lungă, erau doar câțiva dintre viitori profesori care așteptau să intre în curtea inspectoratului.

“P-acilea nu se trece”

Pe la ora 10, porțile inspectoratului încă erau închise, și deja se contura o urmă de scandal. Stăteam în stradă,  nimeni nu ne zicea nimic. Paznicul nu știa nici el mai multe decât noi. Știa doar atât: “nu aveți voie să intrați”. Cu 5 minute înainte de a deschide porțile, pe la 10.25, apare pe ușa de la intrare următorul anunț:

Cuvântul cheie este “mâine”. Ca și cum anunțul a fost pus de … ieri. Așa s-au spălat pe mâini de orice urmă de iresponsabilitate: “vedeți că scrie pe anunț <<mâine>>? Evident anunțul era acolo de ieri, dar nu l-ați văzut voi” – așa probabil ar fi răspuns cei de acolo dacă îi întreba cineva cum a apărut anunțul ăla așa, prin minune.

“Aici sunt deciziile Dumneavoastră” 

La ora 1400, îngrămădeală pe culoarele inspectoratului. Știți expresia aia, înghesuiți ca sardinele? Ei bine, sardinele erau cazate la hotel de 3 stele comparativ cu ce era acolo. Apare un afiș pe o usă în capătul culoarului. Toată lumea dă năvală acolo. Mă gândeam că poate Michael Jackson a înviat și se află în spatele acelei uși. Dar nu … de acolo iese doar o cucoană care anunță:
“Deciziile pentru suplinire, la cealaltă ușă”.

“Ce bine-mi pare că ai luat țeapă”

Cealaltă ușă era în capătul celălalt al culoarului. Din nou, toată lumea dă năvală in partea opusă. Atunci mi-am dat seama cât de adevărat e proverbul “cei din urmă vor fi cei dintâi“. Cu toate astea, m-am simțit ca la un meci de tenis. Numai că eu eram mingea.
 La această cealaltă ușă, iese o altă cucoană care anunță: “deciziile nu-s gata! Așteptați afară”
Aș vrea să comentez situația, dar am zis să nu folosesc cuvinte urâte pe blog.

“Și în final … finalul” 

După vreo oră, când erau gata și deciziile, cineva de acolo a avut geniala idee de a ne chema în ordine alfabetică. Și apoi totul a mers “ca pe roate”.
Dacă făceau așa de dimineață, sau dacă spuneau de prima dată “nu avem decizii, nu mai intrați ca tătarii aici” nu ar fi fost nimic. Dar nici eu nu mai aveam subiect de blog.

Așa că, dacă cineva ajunge aici pe blog cu gândul de a intra în învățământ, îl sfătuiesc să fugă cât îl țin picioarele. Eu deja am intrat în horă, trebuie să joc. Și-așa nu mai aveam subiecte de blog … presimt că de acum am să am destul material.

Dacă ți-a plăcut spune și la alții

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Question   Razz  Sad   Evil  Exclaim  Smile  Redface  Biggrin  Surprised  Eek   Confused   Cool  LOL   Mad   Twisted  Rolleyes   Wink  Idea  Arrow  Neutral  Cry   Mr. Green

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.